&Copy Vara 2002
Design: Mihaescu Alexandru
Se simte .....se simte.......schimbare....da schimabare... a lumii ....a omenirii ...da...da....dar numai prin rau .... prin distrugerea ei ....prin razboi....dar nu simplu.Se simt izvoarele de sânge ...curg ...curg....sarmanele...dar si în timp...se simte si haosul dintre izvoare acum....acum se întelege ....e schimbare ...da, dar numai prin razbunare a celor care doresc schimbarea cu cei tot ca ei ..., parca tot oameni . Timpul trece ...exista evolutie în schimbare...dar negativa , acum orele devin secunde,nu se mai simte nimic pentru cei care vor deveni o schimbare ....da....mai mult a mortii care o cunosc altfel....prin distrugere în care sarmana inima a lor explodeaza în suparare prin suferinta si adio chiar daca ea a dorit schimbarea dar acum condusa de creierul cam mic si nu prin suflet...Se schimba acum si atomii , nu mai au aceeasi valoare , parca au alta...asa e :o valoare contra ei ...de cine oare hotarâta? ...poate ca da!...adica de sens, de tranzitia lor parca schimbata de tocmai multimea de atomi.....
Se simte si ceata......da si ea cu ajutorul distrugerii , stati ! e la nivel atomic....electronii de abia se numara ...si aia raniti ,sarmanul nucleu e lesinat si el cam pentru vesnicie , energiile nu mai au putere...acum sunt ranite numai din distrugere , s-a schimbat si curba care o faceau odata din placerea pacii. Acum gradele sunt prea zapacite , prea nerespectate între ele , cu valori prea mici si prea mari , deci sunt curbe cam imposibile acum pentru energii, iar cum am mai zis: învelisul electronic e prea transparent , odata te izbeai în perete , adica în el, acum te izbesti în sarmanii electroni si în lesinatul nucleu , toate fara nici o razbunare , reactie. Da... particule , ele sunt acum gemene cu vidul , poate ca exista , asa e exista! dar si-au schimbat seful , totul ....asa e , acum e conducatorul ,este distrugerea ales la un vot care nu prea a fost .... tot ele ...da particulele sunt numai din haosul conducatorului ales....Plâng...dar plâng prin formare a lor , formare fiind echivalenta cu suferinta pentru ele , dar odata, iar...acum pentru sef e o formare care deja a simtit tranzitia spre bine si va ajunge spre binele binelui , logic, considerat de el . Cine sa mai mai fie oare acum decât el , distrugerea cu sensul de schimbare, da parca se spune adio dar numai din partea binelui.......logic pentru trecutul care este plâns prin materia schimbarii si nu numai.....Da ...odata era un Univers ...un sarman Univers, batrân, al nostru era, oricum si celalalte sufera prin tacere si ne-evolutie acum pentru Calea Lactee având .... iarasi tot o schimabare a caracterizarii universului , o caracterizare ,logic schimbata de un punct în care universul crede în el , deja ...da....da asa e ,o noua forma a universului, tocmai de punctul schimbarii care e cam vid , dar asta e ...orice punct conteaza din masa unui corp, univers deci........tristete de creatie acum.... Ce mai scop o fi si ala ....un bing-bang....se pare ca a fost o încercare pentru vesnicia pacii , dar dispare si asta....deci se schimba si acest lucru, nu prea înteleg de unde atâta schimabare si mai eles care nu fusese scrisa.....Parca acum ....sigur defapt, Universul nu se mai simte stapânul pacii , vesniciei ....da! ...da ! se pare ca s-a auzit prima rasuflare ; Da! de existenta si îngrijorare , de unde acum apare termenul de batrânte a lui.Disperat acum sarmanul Univers, încearca sa caute în dictionarul care e vid, dar chestia e ca se simte...se simte totul...întelege el acum , pentru ca ,iarasi, e schimbare, da .... asa e ...e schimbare si a unor forte schimbate, da .... asa e ...e schimbare si a unor forte care se delacta în ele ....odata, cândva...parca în timpul ala . Se îneaca în clepsidra nascuta din schimbare iar ...sarmanul Univers e total strain ....e , mai bine zis apare o nastere, un mic-mare bing-bang,mare pe viitor , deci o nastere a supararii, o întristare , o tranzitie care îl va face sa îmbatrâneasca rapid....Da începe sa se întunece, în el ,iarasi cunostinta cu ceva nou........ dar triste culori , deci sarmanul Univers e cam închis, în tot........sufera, o stare în care se adapteaza foarte greu , poate ....asa e defapt, o stare în care va batrâni în ea , chiar si cu ea....Deja vad cum-i creste acolo o nevinovata musteata ...da....universule.....sa vezi si sa nu simti !cam......adio.....Nimic nu se termina daca vrei. Stelele, planetele,la fel -> schimbare, nici nu mai stiu sarmnele victime,sa se mai înmultaeasca, sa mai renasca, sa mai ofere ceea ce a dorit Universul , logic , mai doreste dar stie ca dorintele vor fi ascultate numai si numai de vid , dar nu ala de atunci si asta. Incerc sa ma apropii de punctul schimbarii si de existenta din jurul lui care sufera dar fara sa se cunoasca prea tare de schimbare, adica mai deloc. O .....da! parca exista o mica familie de planete,printre care se afla si planeta...... asa zisa a ''schimbarii'' , dar vecinile cam prea repede au devenit victime schimbarii , nu stiu cum dar prea repede, probabil a tinut la ea si înca mai tine, dar oare mai poate, ce zici?....Soarele deja gata , e schimbat, face numai cam ce nu a facut, a fost schimbat în negativism , logic -dupa dorinta schimbarii, nu prea mai are chef de trait, vrea sa se împrastie, nu conteaza unde, poate ca da.....pe planeta schimbarii a .....deci.....se doneaza, parca asa ceva , dar în numai lacrimi produse de durere si transformate în nori de flacari având numai ploaia tristetii si transformate în nori de flacari parca sinucidere, da....sinucidere , deci o schimbare. Si celalate victime,acum - defapt totul e victima, planetele nu mai simt respect, nu mai simte acea placere de supravietuire, îsi cam schimba orbita, cam spre distrugere, chiar daca , pentru sarmanul punct al schimbaarii au ramas acelaeasi dar nu vor sa recunoasca, le e frica ,sunt îngrozite si vor fi îngrozite atât cât mai au chef , dar e obligat aceasta stare. Demult si-au schimbat , iarasi, forma, de mult, deja....gata...ce a fost nu va mai fi, asa va ramâne pentru ele , descurajate sarmanele victime,au fost schimbate, au fost sa fie facute cum nu vor, cum nu stiau.......Acum ...în ...parca : realitate, aha , pentru voi oamenii, dar oricum exista dar schimbata, deci hai în realitate , în lumea omenirii, dar oricum tot schimbarea ramâne , nu? Da.......într-un timp , masurat, logic, numai de om, într-un timp considerat un cam sfârsit de mileniul, da....în fine, deci în 1945.Se stie ceva, mai ales care au simtit acel timp, da....e tristete , e trist ,si pe acolo, prin omenire, defapt ea reprezinta schimbare, o schimbare a ei, începuta sarmana,de ceva timp. Da , se pare ca se stie, e razboi si MONDIAL, deci toata omenirea îl simte, fara vorbe, e al doiolea razboi mondial , un razboi în care e trist si tristetea lui. Sunete, distrugere, pierdere, suferinta, cam îl caracterizeaza în mare , toate iau forma schimbarii, distrugerii, distrugerea este echivalenta cu schimbarea ,acum. Exista o hrana , da....dar mondiala , o hrana obsedata de rosu, nu conteaza daca mai contine ceva, nu conteaza,conteaza ca se obtine ceea ce e cu rosu , fiind ca o parola dar fizica, a schimbarii , dar o parola ca o garda ce nu si-a îndeplinit sensul în totalitate de a schimba binele, de a-l droga în vesnicie , deci sa nu mai aiba dreptul la existenta, gata , e prizonier, a fost de foarte mult timp dat în judecata. A cunoscut cea mai îngrozita închisoare , având o sarmana temelie din durere iar fierele din vesnicia suferintei care vor face cunostinta cu binele, mai bine zis fost binele, acum doar pentru el ; toate continua......... toate sunt cam schimbate ; sa zicem: Antarctica în Africa(un exemplu usor) , dar înca schimabrea nu e gata, se mai asteapta înca postasul cu srisoarea binelui care contine hârtia acoperita cu forme mici , si poate albastre, care defapt reprezinta puterea cuvântului putere care avea sens în creatia pacii,dar nu si acum, dar postasul e prea mult asteptat, de prea multi, asta e , o astepare în care si greutatea corpului o simte.....Da suferinte si regrete rezervate , ramase în inima explodata de schimbare, da.....ultima veste, s-a schimbat acum totul, acum câteva secunde , se pierde, se pierde, se mai vede putin din urma, gata s-a vazut, am ramas în insula schimbariii, în insula înconjurata numai de apa rosie, numai de ea, si a existat evolutie...dar toate au fost.....Acum în puterea cerului, da........raiul, dar a lor nu al nostru..nu? este dreptul !
-Era acceptabil
-Stiu ca ai dreptate
-Pacat
-Da........pacat de creatie
-Repede pierdut ,spune sopârla
-S-a dorit fara sa vrea, continua greieul
Odata, ei, sopârla si greierele, au supravietuit pe pamânt, au fost singurele animale,animale doar pentru om, dar nu pentru ele ,singurele care îsi tineau compania , geneza lor începe din cel mai înalt bloc din orasul Hiroshima , acolo au supravietiut, au fost departate de acea lume care supravietuia .Era adus pamânt pe bloc, dar numai fostul timp stie când a fost adus si ele se hraneau din acel pamânt care , sa zicem, dadea roade, datorita ploii triste care era victima gravitatiei si era o donatie pentru omenire ,o adresa gresita.......Nu prea s-au bucurat prea mult de existenta pentru ca totul a fost schimbat.
-Îmi placea înaltimea de acolo...........
-Din acea lume în care si micutul atom era material,spune sopârla
- Materialul nu cunoaste o existenta vesnica
- Se bucura de frumos, dar ce frumos?
Ei , în rai, stateau pe a stânca, dar baza era în ceata, deci stateau acolo unde le-a placut si în material, era o combinatie pura din verdele transparent si albastru deschis, în formele numai de ei placute, ei se uitau la un apus care nu se mai sfârsea, fiecare având locul pe masura lor, iar vârful stâncii, gazda a celor care o merita, era alcatuita din sedimente dulci si calduroase si moale ca norii care ,odata ele se uitau de pe acel bloc, si-si doreau ca corpul lor sa simta acel loc pur ,agatat pe un cer definit de omenire. Era un rai care nu cerau mult de la el, le placea o lume asemanatoare ca cea de acolo, pentru ca nu prea au cunoscut-o atât de mult , nu prea au simtit-o.
- Ce bine ca nu mâncam.Continua greierele
- Oare , acolo când mâncam ne simteam atât de bine ca aici? Nu este asa,sa ne nastem si sa murim pentru a culegeo? Ce omenire......
- Un scop care era prea important , se dedica lui, dar în totalitate, se auto distrugea, schimba societatea lui , schimba ceea ce el nu stia, se juca cu prea multe forte ,care le putea avea , si nu mai avea nevoie de mâncare, puteu sa-si faca un rai ,dar nu vesnic, si în material, dar nu au fost în stare.....
- O omenire complicata
- Sarmana .....ce supravietuire ......
- Ce cautatori mai erau de artificialul si nerecunoscutul frumos
- Victime .......victime ale ei.
- Admiram frumusetea care natura o oferea omenirii , de sus, iar omenirea de sub picioarele mele se organiza pentru a distruge o lume care era tot a ei.
- Eu mâncam firuletul da iarba suparat amestecat de fumul scos de la antrenamentul lor de schimbare .
- Oare altceva omenirea nu avea de descoperit ? Trebuia neaparat sa se ocupe de acest ceva....
- Stii ce e rau? Ea nu s-a ocupat de ea, dar nu fizic .....daca se descoperea din aproape toate punctele de vedere nu se mai ajungea la schimbare.
- Nu înteleg de ce n-a bagat în seama bogatia frumusetii care este înconjurata si la nivel atomic .
- Sarmana , dependenta de valoare , de bogatie .....dar care.....cea pe care o considera ei e un nimic fata de adevarata valoare .
- Nu stiau sa supravietuiasca ,timpul le era dedicat distrugeri
- Oare numai atât au stiut sa simta?
- Aveau un suflet......dar al lui.
- Oare au vrut sa se descopere ? Sa afle geneza lor ?
- Probabil , dar în sens negativ!
- Totul e un pacat , totul a fost distrugere , totul a fost schimabre
- Numai aici nu e schimbare.....
Acum ei stau si vor simti vesnicia , tot ce ofera raiul dorit de ei cam cum a fost în acel punct.
Acum la nivel schimator sa face o revenire....dar nu mai este unde ......Observ ca nu mai este acolo sarmanul si batrânul univers dar gol ....se va ajunge si pâna la golirea batrânetei lui,oricum ...gata , el nu mai exista demult , acum e doar o umbra a celui care a fost prin aceasta batrinire ....deja sunt semne de recunoastere a golirei lui totala , se observa acest lucru mai bine , se cunoaste acum sfârsitul , se simte ....se simte foarte bine .
Este dedicat New Yorkului,ceva asemanator,cam asa s-ar fi intamplat
Toate drepturile sunt rezervate de autor