Viata e o existenta....a existentei.... viata e o complexitate in spatialitate in galacxie a universului comlex. Viata e ceea ce nu este Viata iti ofera limite,nu-i poti oferi tu limiete Viata nu e ceea ce trebuie,e ceea ce e viata Sunt intr-o lume in care suntem reprezentati de nestiutul Suntem intr-0 lume in care sensul e o apa care trebuie bauta suntem intr-o lume in care fericirea e nefericire,noi sarmanii oamenii suntem injectati cu aceasta dorinta de a ne bucura,de a considera un oxigen al nostru ,fericirea fiind ca o obsesie,din ea obtinandu-se daune,din aceasta fericire materiala.Omul a inteles fericirea in mod gresit,pentru el ,fericirea este echivalenta cu haosul. O greseala imensa pe care a facut-o omul este:banul-aceasta idee de a trece prin viata cu acest material al existentei e destul de vid ,totul.Nu am putut evolua din cauza lui,el este Marul Discordiei dintre viata si omenire.Cu ''ajutorul lui'' am ajuns sa stim ca existentna noastra depinde de material,acest material ata de vid si fara valoare in existenta vazuta din alt unghi si nu cu cel al nostru. Viata e o categorie de valori injumatatite.Bucuria numai in vise apare sub forma de cosmar si sub forma de imaginatie pentru un viitor dorit. Oamenii--sunt niste chestii care trebuie sa faca ceva pentru a trece in aceasta viata,daca el ,omul mai este transferat in alt timp,si nu este constient de acest lucru si pana la urma el e acelasi,asta e alt lucru.Omul nu prea stie ca este singura fiinta care poate sa ia legatura. Omul traieste in reputatie si in piramidanism.Omul pentru reputatie face orice .......omul e o artificialitate.Lumea nu e lume si o Artificialitate. Totul are un sfarsit si nu cred ca mai are rost nimic daca nu esti tu.Omenirea urca in prapastie.Viata mea nu stiu daca a fost un trecut,totul poate fi creat in imaginatie,si pe baza acestei imagbinatii sa dai existentei asa zisului trecut . omenirea urca in prapastie. Ma deplasez greu ,apasat de gravitatie prin timp pentru a trece prin viata....de ce? Ca sa mai trec de TRECERI ORI? Viata - pentru mine e ceea ce nu o sa-mi placa ,e ceea ce suferinta o reprezinta si fericirea din sange.Viata e o societate a materiei,dar nimic mai mult,totul e material,nu am observat si am fost obligat de aceasta omenire falsa,de aceasta iluzie. Din tot sufletul spun ca imi pare rau ca traiesc,in aceasta viata, sunt constient ca tot ceea ce traim e un sistem in care suntem pusi de a face ceva pentru a TRECE VIATA. E un sistem,o obligatie, un program care trebuie respectat dar nu si evoluat.Viata e un cromatism pe care il respiram tot in acelasi minut sau mileniu. Viata e un moment,dar nimic mai mult,noi nu o putem controla pentru ca suntem din ne-controlat.Sunt constient ca clipele astea pe care omenirea le petrece se pot repeta de un infinit al infinitului, dar omenirea nu poate simte acest lucru,sunt constient ca sfarsitul omenirii poate a fost de sute de ori,dar noi avem constiinta ca traim si ca acesta nu prea se simte,omenirea are virusul supreavietuirii, de a trai obligatoriu,de a se deplasa ca o rama in viata,nu conteaza ca ea va ucide pe alta rama pentru acest lucru.Cum am zis,nu cred intr-o singura supravietuire,in aceea de a fi tu acolo in viata si de a te bucura cand tu defapt,prin puterea Lui Dumnezeu ai fost ,esti,vei fi facut sa traiesti in alte conditii,sau chair in aceleasi,o vesnicie definita de tine.
&Copy Vara- 2002
Design: Mihaescu Alexandru
Toate drepturile sunt rezervate de autor